30 de lucruri interesante legate de alergare

Academia Barbatilor

Alergi? Foarte bine. Mișcarea te ține în formă iar alergarea e unul dintre mijloacele prin care îți poți păstra trupul sănătos și spiritul tânăr. Dar trecând peste filosofiile mai mult sau mai puțin ieftine, am adunat mai jos 30 de lucruri interesante despre alergare, pe care să le „digeri” atunci când îți faci traseul zilnic.

La sfârșitul secolului 19, alergatul era numit „pedestrianism”.

Sânii unei femei se mișcă la fel de mult, indiferent de modul în care aceasta aleargă: repede sau încet.

Pe distanțe lungi, oamenii pot întrece aproape orice alt animal terestru.

În urmă cu 2,6 milioane de ani, strămoșii oamenilor dezvoltaseră abilități incredibile legate de alergare, datorită faptului că trebuiau să vâneze și să-și asigure hrana zilnică.

Banda de alergare a fost inițial concepută pentru prizonierii britanici, ca o formă de pedeapsă. Pe perioada celor doi ani în care a fost încarcerat, scriitorul Oscar Wilde a fost forțat să alerge pe bandă.

Datorită faptului că inimile bărbaților sunt cu 20-25% mai mari decât cele ale femeilor (în special ventriculul stâng), aceștia pot alerga mai mult și mai ușor ca femeile.

Fără ego, fără lăcomie!

Cel mai tânăr maratonist din lume este Budhia Singh, care a participat la 48 de maratoane înainte de a împlini 5 ani.

Studiile au arătat că alergătorii au parte de o viață sexuală considerabil mai bună decât cei care nu fac mișcare.

Cel mai rapid maratonist din lume este kenyanul Dennis Kimetto. El deține recordul mondial la maraton cu 2 ore, 2 minute și 57 secunde, stabilit în 2014, la maratonul de la Berlin.

Dennis Kimetto

Kenyanul Dennis Kimetto (Foto: sportzwiki.com)

În timpul unei curse de 1500 m, picioarele ating pământul de circa 15.000 de ori, cu o forță de 3-4 ori mai mare decât greutatea corpului.

Ultramaratonul Badwater deține titlul neoficial de cea mai dură cursă din lume. Se desfășoară pe o distanță de 217 km, din Death Valley la Muntele Whitney. Participarea se face exclusiv în baza unei invitații individuale.

Cel mai vârstnic maratonist este Baba Fauja Singh, din India. El avea 100 de ani când a terminat maratonul de la Toronto, în 8 ore, 25 minute, 16 secunde. Singh a declarat că secretul longevității sale este „fără ego și fără lăcomie”.

Alergătorii care se îmbracă în roșu au șanse mai mari să câștige o cursă (demonstrată statistic).

Maratonul Polului Nord, câștigat de trei ori de către românul Tibi Ușeriu, este considerat cel mai friguros maraton din lume.

Și vedetele participă la maratoane. Printre cele mai cunoscute nume care au terminat o asemenea cursă se numără Oprah Winfrey, Puff Daddy, George W.Bush, Will Ferrell și Katie Holmes.

Sânii, aceste „făpturi” complexe

Femeile au fost admise pentru prima oară la o cursă de maraton cu ocazia evenimentului de la Boston, din anul 1972. Până atunci, maratoanele erau considerate prea dificile pentru a fi abordate de către femei.

Înainte de 1960, băutul apei era interzis în cursele mai scurte de 10 mile, desfășurate în Marea Britanie și în multe alte locuri din Europa. Se considera că dacă un alergător bea apă, îi vor slăbi puterile.

Revenind la sânii femeilor… când acestea aleargă, sânii lor nu se mișcă doar sus-jos ci o fac într-un fel de formă octogonală complexă.

Alergarea de plăcere nu a devenit fenomen de masă până la sfârșitul anilor 60. În 1958, ziarul Chicago Tribune a anunțat apariția unui nou mod de fitness: joggingul. De altfel, înainte de asta, alergarea era atât de neobișnuită încât cei care o practicau erau deseori opriți de poliție. Oamenii alergau dimineața devreme, fiindcă atunci când polițiștii vedeau o persoană alergând noaptea deveneau suspicioși.

Co-fondatorul Nike, Bill Bowerman, a fost cel care a contribuit decisiv la introducerea și promovarea alergării recreaționale în Statele Unite. El a declarat că a descoperit beneficiile acestei activități în timp ce alerga într-o excursie făcută în Noua Zeelandă, în 1962.

Etiopianul Abebe Bikila a câștigat medalia de aur la maratonul Olimpiadei de la Roma, din 1960, alergând desculț.

Bikila Abebe

Bikila Abebe (Foto: Wikipedia)

Pentru cei care nu o cunosc, reamintim legenda nașterii cursei de maraton. După ce grecii i-au învins pe persani, în bătălia din anul 490 î.Hr., soldatul Pheidippides a alergat circa 40 km din localitatea Marathon (Grecia) până în Atena, pentru a da vestea cea mare atenienilor. În momentul în care a ajuns, a apucat să strige „Bucurați-vă, am învins!”, după care a murit. Distanța parcursă de el a devenit distanța standard pentru cursele de maraton: 42 km.

Un alergător își schimbă, în medie, pantofii de alergare, după 500-800 km parcurși. Dacă o persoană ar purta zi de zi pantofii de alergare, aceștia s-ar deteriora după numai 350 km.

În medie, bărbații sunt alergători mai rapizi decât femeile, indiferent de distanță. Acest lucru se datorează testosteronului, care stimulează dezvoltarea masei musculare și crește concentrația de celule roșii și hemoglobină.

De regulă, alergătorii trăiesc mai mult decât cei care nu aleargă.

O oră de alergare topește în medie 600 de calorii. Într-o oră de ridicat greutăți scapi de numai 300.

Dacă o persoană aleargă zilnic o jumătate de oră va dormi mai bine, va avea o stare mai bună și se va putea concentra mai bine.

Studiile arată că alergarea stimulează sistemul imunitar pentru a lupta împotriva răcelilor.

Persoanele care aleargă în medie 8 km pe zi au un risc mai scăzut cu 41% de a face cataractă.

Maratonul de la Boston, din 1980, a fost câștigat inițial de către Rosa Ruiz. Dar oficialii au descoperit apoi că Rosa se alăturase plutonului abia în apropierea liniei de finiș. Apoi au mai descoperit și că la maratonul din New York, desfășurat cu un an mai devreme, luase metroul pentru a ajunge la final și a termina cursa.