7 lucruri pe care nu le știai despre vikingi

Academia Barbatilor

Academia Barbatilor

, Top 7

Serialul Vikingii, difuzat pe canalul History (îl poți vedea și pe Netflix), a scos la iveală câteva lucruri extrem de interesante despre acești oameni ai nordului care au trăit în Europa secolelor 8-11 și despre care cu toții aveam o impresie ușor greșită. Vikingii erau priviți, în general, drept niște barbari care bântuiau mările cu coifurile lor încornorate, stârnind teroare în teritoriile pe care voiau să le cucerească.

Doar că, în realitate, lucrurile nu stăteau chiar așa. Vikingii aveau obiceiuri surprinzător de moderne pentru acele vremuri, dovedeau o excelentă înțelegere a vieții și nu se îmbrăcau deloc așa cum au fost, în mod eronat, descriși. În plus, se știe că ei sunt adevărații descoperitori ai Americii, cu mult înaintea lui Columb. Una peste alta, se pare că aceșți semi-pirați ai mărilor aveau clasă. Iată de ce:

Vikingii erau mai civilizați decât ne imaginăm

Precum spuneam, credința generală despre vikingi este că aceștia erau niște barbari necivilizați. Greșit. Vikingii se îngrijeau iar toaleta lor corporală era excelentă. Erau buni bucătari iar organizarea lor socială oferea femeilor mai multe drepturi în comparație cu societățile presupus mai civilizate. De pildă, zestrea femeii rămânea în proprietatea acesteia după căsătorie, nefiind însușită de către bărbat. Femeile țineau banii și, într-un fel, erau șefele propriilor case, păstrând cheile cuferelor, ca un simbol al puterii conjugale. O femeie putea să divorțeze de soțul ei oricând, dacă mariajul i se părea nesatisfăcător. Custodia copiilor mici era dată pe loc mamei, în vreme ce copiii mai mari aveau dreptul de a alege cu cine doresc să stea. Și orice s-ar fi întâmplat în viitor, copiii nu-și pierdeau dreptul la moștenire în urma decesului unui părinte.

Vikingii cunoșteau perfect termenul de îngrijire corporală

Sunt detalii care dau imaginea generală asupra lor. În primul rând, vikingii aveau o grijă neobișnuit de mare pentru felul în care arătau și pentru propria igienă, fiind mult mai îngrijiți ca bărbații altor popoare ale acelor vremuri. Făceau băi în mod regulat. Își pieptănau părul și barba în fiecare zi. Arheologii au descoperit unghiere, pieptene, curățătoare de urechi și pensete realizate din oase de animale și din coarne de ren. Aveau inclusiv saune. O mulțime de lucruri care vorbesc despre felul în care vikingii se îngrijeau, într-un mod în care  unii bărbați nu o fac nici în ziua de azi.

Un lucru interesant, care ține de igienă, este că vikingii bruneți foloseau pentru a-și spăla părul și barba un săpun foarte dur, cu un conținut ridicat de leșie, care le rezolva una dintre marile probleme: prezența păduchilor. Și care le transforma culoarea părului, fiindcă majoritatea bruneților își doreau să fie blonzi.

Vikingii erau bucătari foarte buni

Vikingilor le plăcea mâncarea bună iar pentru acest lucru se instruiau și încercau să se auto-depășească. Se pare că mâncau bine, chiar dacă, aparent, meniul lor era limitat la carne friptă și bere. Dar față de alte popoare ale acelor vremuri, vikingii știau să folosească sosurile și condimentele și învățaseră să prepare inclusiv varza murată.

Vikingii nu purtau coifurile cu coarne

Vikingii NU purtau coifuri cu coarne

Imaginea generală a vikingilor este cea în care aceștia poartă acele coifuri cu coarne, asortate unor fețe roșii, care le dau un aer războinic în permanență. În realitate, vikingii nu purtau în mod regulat acele coifuri și, în mod cert, nu le purtau în timpul luptelor. Descoperirile arheologice au relevat faptul că aceste coifuri vikinge nu aveau coarne. Cei care și i-au imaginat așa au fost pictorii secolului 19, inspirați probabil de descrierile cronicarilor antici, greci și romani. E drept că, înainte de vikingi, preoți germanici și nordici purtau în timpul ceremoniilor religioase un fel de coifuri cu coarne iar unii vikingi au preluat ideea, folosindu-le exclusiv doar pe parcursul ritualurilor.

Vikingii își petreceau timpul lucrând la ferme

Contrar părerii generale, vikingii nu-și ocupau timpul cotropind, ucigând cu brutalitate, violând femei. E drept, făceau și aceste lucruri în anumite momente ale vieții (unii nu le făceau niciodată) dar în principal, ei făceau… agricultură. Erau fermieri de clasă, cultivau orz, ovăz și secară, creșteau vite, capre, porci și oi, având mici ferme care produceau suficientă mâncare cât să hrănească toată familia.

Vikingii nu se numeau vikingi

Vikingilor nu le plăcea să facă parte din găști. Și nici măcar nu se auto-denumiseră vikingi. Acest termen a apărut mult mai târziu, în secolul 19, înglobându-i pe scandinavii care luau parte la expediții marine. În timpul epocii vikingilor, ținuturile care azi aparțin Danemarcei, Norvegiei și Suediei erau populate de triburi conduse de câte un șef, care se războiau între ele atunci când nu erau ocupate să facă prăpăd pe țărmuri străine.

Vikingii făceau comerț cu sclavi și își îngropau morții în bărci

Se știe că vikingii își iubeau corăbiile. Atât de mult încât era o onoare ca, după moarte, să fii „îngropat” într-una. În religia vechilor scandinavi, războinicii viteji urmau să ajungă după moarte în tărâmuri glorioase. Iar credința era că pentru a ajunge acolo era necesar să fie puși pe corăbiile lor, care urmau să-i ducă pe direcția cea bună. Ceea ce se și întâmpla: trupurile bravilor luptători erau lăsate să se odihnească pe nave, înconjurate de arme și alte mărfuri. Uneori erau sacrificați și sclavi.

Și apropo de sclavi, mulți vikingi se îmbogățeau de pe urma comerțului cu oameni pe care-i capturau din raidurile lor în ținuturile anglo-saxone, celte și slave, după care-i vindeau cu dibăcie pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu.