Filme care ne-au plăcut: Waiting for Giraffes

Am văzut ”Așteptând girafele” săptămâna trecută, în cadrul festivalului de film documentar dedicat drepturilor omului, One World Romania. Ne-a plăcut. Atât de mult, încât ți-l recomandăm  dacă ai nevoie de un vibe bun. Waiting for Giraffes se bucură deja de multe premii și participări la festivaluri internaționale, iar anul acesta a ajuns la București.

În ciuda conflictului dintre Palestina și Israel, conflict ațâțat în permanență de către media, acest film plin de blândețe spune povestea doctorului Sami Khader, veterinarul singurei grădini zoologice din Palestina, mai precis din Qalqilya, un orășel de la graniță, sub ocupație israeliană.

În același timp, filmul ne arată drumul pe care grădina lui Dr. Sami îl parcurge pentru a deveni membru EAZA, European Association of Zoos and Aquaria. Apartenența la EAZA oferă în acest caz nu numai perspectiva unei  lumi noi, pline de speranțe, ci ar duce și la împlinirea visului Dr. Sami de a oferi recunoaștere internațională grădinii sale zoologice, în care și-a investit mulți ani de muncă.

Sursa: rt.com

O lecție despre candoare în 84 de minute

Probabil te-ai prins deja că Dr. Sami este o persoană foarte carismatică și că pasiunea lui e unul dintre pilonii acestui film. Cu felul său de a fi, Dr. Sami ne-a făcut să ne simțim ca parte din familie, bucurându-ne alături de el de fiecare semn bun și consolându-l la fiecare veste proastă.  Tot de la el primim și o lecție de umanitate, pentru că, în contrast cu starea de conflict și granițele închise, Dr. Sami vorbește mai ales despre prietenie și dorința arzătoare de a face ceva pentru țara lui.

Filmul nu este lipsit nici de metafore, cea mai puternică fiind cea pe care titlul o anticipează deja, și anume așteptarea unei girafe. Grădina din Qalqilya se mai bucurase deja în trecut de găzduirea unei girafe, înainte însă ca aceasta să aibă parte de un sfârșit nefericit. S-a întâmplat în timpul primei Intifada, când Palestina a încercat să răstoarne ocupația Israeliană a West Bank-ului și a Fâșiei Gaza. Cum se poate vedea și în film, circulă foarte multe povești despre moartea girafei, însă singurul numitor comun este acela că, în final, aceasta, din păcate, moare.

Asta va lăsa o rană deschisă orașului Qalqilya, mai ales în lupta lui de a satisface toate standardele  Europene de funcționare a unei grădini zoologice, unde lipsa unei girafe are, cel puțin pentru localnici, o importanță foarte mare. Întrebați ce animale le-ar plăcea să mai vadă la Zoo, cei mai mulți răspund, desigur, o girafă.

Simbolurile din spatele filmului Waiting for Giraffes

Apartenența la EAZA nu le-ar deschide deci doar ușa către Vest, ci l-ar putea ajuta pe Dr. Sami și să aducă mult promisa girafă Palestinei și, odată cu ea, să paveze calea spre normalitate. Prezența girafei simbolizează deci un pas în plus spre însănătoșirea țării și întoarcerea lucrurilor pe un făgaș normal. Vom vedea însă că girafele sunt niște animale foarte sensibile, iar în asigurarea condițiilor necesare este nevoie de mai multe măsuri decât am fi crezut.

Deși am spus că filmul este apolitic, în sensul în care nu urmărește vreun fir politic, este posibil ca, dimpotrivă, să poți afla mai multe despre conflictul Palestina-Siria decât din presă, unde totul este dominat de conflict și violență. Vei vedea, astfel, în contrast cu blândețea oamenilor, cât de dificil este să obții permis de trecere spre Israel, deși asta nu se aplică și invers. Deși cei mai mulți s-au obișnuit în final cu asta, foarte mulți rămân în continuare uimiți, mai ales când scopul vizitei este un training pentru îngrijitor de grădină zoologică.

Totodată, invitat la un congres care i-ar fi asigurat recunoașterea internațională, nici Dr. Sami nu poate obține vizele necesare și remarcă în stil propriu: „Stupid people destroy people’s dreams”. Dar nici asta nu-l oprește. Este mai hotărât ca oricând și sperăm să auzim de el în curând.