TRANSALPINA – destinaţie de week-end

academia barbatilor

, Travel

Transalpina (DN 67C) – ca şi idee de petrecere a week-end-ului – este o destinaţie superbă, aflată în Munții Parâng, din Carpații Meridionali, cea mai înaltă șosea din România, cu vârful în Pasul Urdele (la 2.145 m). Drumul face legătura între orașele Sebeș din județul Alba şi Novaci din județul Gorj.

Fiind un drum alpin, este închis pe perioada iernii, însă, odată cu începutul lunii mai, aveţi drum liber pe acest traseu ce merită văzut de toţi românii.

În trecut, drumul dinspre Novaci era asfaltat până la Rânca (1.600 m). Acum, drumul este asfaltat până la Sebeș, în urma lucrărilor începute în 2009.

Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susțin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărțile de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman”.

Există și o legendă locală, care spune că, la sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, fiecare familie a participat la construirea unei porțiuni din acest drum, în funcție de posibilitățile fizice și financiare ale sale.

Potrivit altor surse, șoseaua a fost construită și pietruită de germani în timpul primului război mondial, din rațiuni militare, însă a fost foarte puțin folosită.

Transalpina a fost reconstruită în perioada interbelică și dată în folosință în 1935, când a fost inaugurată de regele Carol al II-lea.

Drumul a mai fost reabilitat în timpul celui de-al doilea război mondial, când germanii aveau nevoie de această cale de acces din motive militare.

Transalpina înseamnă „ţara de dincolo de munţi“, vechea denumire a Ţării Româneşti şi este mai puţin cunoscut decât un alt drum care străbate munţii: Transfăgărăşanul. „Botezată DN 67C, această şosea face legătura între Novaci şi Sebeş. Este un traseu foarte puţin cunoscut, care pe alocuri urcă la peste 2.000 m – Pasul Urdele 2.145 m -, însă este frumos şi sălbatic. Dacă Transfăgărăşanul este după părerea mea de nota 9, Transalpina merită 10 pentru peisaje, aventură şi mister. Şoseaua a fost construită şi pietruită de nemţi în timpul primului război mondial, din raţiuni militare, însă a fost foarte puţin folosită. De atunci, drumul a fost foarte puţin întreţinut, iar pavajul şi podurile s-au degradat. Azi, şoseaua mai este asfaltată în proporţie de 25%. Accesul se poate face fie din Novaci sau Sebeş, fie prin Valea Oltului – Brezoi – Voineasa – Vidra – Obârşiile Lotrului“, povesteşte Sabin Cornoiu, directorul Salvamont Gorj.

Transalpina poate fi parcurs cu maşina, bicicleta sau motocicleta.
Acest traseu a mai fost cunoscut şi sub denumirea de „Drumul Regelui“, pentru că, în perioada interbelică, regele Carol al II-lea l-a reconstruit. Acesta a fost impresionat de frumuseţile întâlnite pe parcursul celor 148 de kilometri.

Dacă veniţi din Banat sau din jumătatea vestică a Ardealului, cea mai uşoară variantă spre Transalpina este cea prin Sebeş. Pentru cealaltă jumătate a Ardealului, varianta prin Sibiu – Sălişte pare mai scurtă. Dinspre Bucureşti, spre Transalpina, se merge direct prin Râmnicu Vâlcea.

Din acest oraş mai departe se pot alege două variante: cea prin Brezoi şi Voineasa, pentru cei care vor să ajungă mai întâi la Obârşia Lotrului (cu menţiunea că de la Voineasa în sus, pe 24 de kilometri, asfaltul este vechi, cu denivelări şi gropi), sau cea prin Horezu.

Cei care doresc să scurteze drumul prin Petroşani şi Petrila, pe Valea Jiului, sunt sfătuiţi să se aventureze doar dacă dispun de maşini cu garda la sol ridicată. Pe 20 de kilometri această rută este aproape impracticabilă cu autoturisme obişnuite.

Comparativ cu Transfăgărăşanul, Transalpina este mult mai curat, poate şi datorită faptului că prin această zonă nu trec atât de mulţi turişti.

 

Distanţe până la punctul sudic de intrare pe Transalpina:

Arad – Novaci – 324 km
Bucureşti – Novaci – 273 km
Craiova – Novaci – 113 km
Rm. Vâlcea – Novaci – 78 km
Sibiu – Novaci – 172 km
Tg. Jiu – Novaci – 43 km

Distanţe până la punctul nordic de intrare în Transalpina:

Arad – Sebeş – 234 km
Oradea – Sebeş – 257 km
Bucureşti – Sebeş – 336 km
Timişoara – Sebeş – 212 km
Cluj – Napoca – Sebeş – 109 km
Iaşi – Sebeş – 421 km
Transalpina este un obiectiv vital pentru cinci judeţe – Alba, Hunedoara, Gorj, Vâlcea şi Sibiu. Autorităţile locale şi centrale au înţeles cât de important este DN 67C pentru dezvoltarea turismului în regiune şi drept urmare peste 350 de milioane de euro, bani europeni, au fost alocaţi în această zonă. Aici se află cel mai înalt punct rutier din România, iar Transalpina va traversa cel mai mare domeniu schiabil din ţara noastră.

Nu mai puţin de 80 de km de pârtii de schi vor uni toate staţiunile existente şi cele care se vor dezvolta în arealul celor cinci judeţe. Potrivit lui Mihai Prădatu, arhitectul acestui proiect turistic, austriecii veniţi printre zecile de investitori aici au rămas uimiţi de frumuseţea zonei. În orice caz apropierea de Lacul Vidra, lac de acumulare aflat la cea mai înaltă altitudine, conferă o altă distincţie acestei şosele transmontane. Nu poate fi descris în cuvinte acest muzeu în aer liber pentru turistul care alege traversarea Parângului pe Transalpina, trebuie să îl simtă.

Este vorba de un traseu de creastă, trece prin goluri alpine, acolo unde vara ciobanii îşi consumă transhumanţa, turistul are în stânga şi în dreapta masive de peste 2.000 de metri – Cărbunele, Iezer, Păpuşa, Ursu, Parângul, Urdele. Exact la marginea drumului vede cele două lacuri glaciare din care se naşte râul Latoriţa. Nu departe este Lacul Gâlcescu, de unde pleacă în drumeţie râul Lotru. Cele şase serpentine care urcă pasul Urdele pentru a ajunge dincolo în Gorj nu pot fi descrise doar în cuvinte, sunt ameţitoare doar privindu-le.

Mai mult, norii sunt sub drum, de aceea, de aici, pe aproximativ 20 de km, traseu de creastă, ai o altă viziune asupra lucrurilor. Norii te disociază şi te mută în altă dimensiune – ar fi ca şi cum Transalpina te duce “printr-un colţ de RAI”.

[youtube id=”98jLMAEvlKs” width=”600″ height=”350″]