5 lucruri care duc la manipularea prin intermediul știrilor

Academia Barbatilor

Unul dintre cele mai importante lucruri de care avem nevoie în viață este să fim informați. Iar democrația nu poate exista fără informare – dovadă că regimurile totalitare, trecute și prezente, s-au bazat pe o lipsă crasă de informare a „supușilor”. Democrația s-a construit, așadar, pe bazele informării curate, care, de-a lungul vremii, a căpătat diverse forme. În același timp, însă, manipularea se poate face prin dezinformare, sau prin informații false. Iar vremurile pe care le trăim sunt foarte expuse la așa ceva. De ce?

Presa tradițională e pe moarte

Aproape nimeni nu mai cumpără ziare în ziua de azi. Iar aceasta e o problemă mai adâncă decât mulți dintre noi au impresia. Cele mai mari surse de știri ale planetei au pornit cu ediții de print – publicații uriașe, precum New York Times, Washington Post, The Times, etc. Schimbarea peisajului mediatic din ultimii ani le-au afectat grav până și pe acestea.

ziare manipularea prin intermediul știrilorÎn ultimele două decenii, o mulțime de ziare au scăzut în valoare de piață. Marea lor majoritate valorează acum mai puțin de 10% din cât valorau în urmă cu 20 de ani, iar acest lucru afectează major întreaga lor activitate. În primul rând, redacțiile sunt mai mici: aceste ziare au fost nevoite să-și concedieze peste 40% din angajați în ultimii 10 ani.

Lipsa de bugete, de oameni, de motivație și, desigur, de vânzări, a dus la hemoragii soldate cu închiderea publicațiilor sau cu vânzarea lor către proprietari care în mod normal nu ar fi avut de-a face cu ele. De pildă, Washington Post, unul dintre cele mai respectate ziare din istoria Americii, a fost cumpărat de… Amazon.

În România, situația e dezastruoasă în privința presei scrise. Nu mai există ziare, revistele se închid pe capete, rețeaua de distribuție e la pământ, după două falimente majore care au decapitat marile trusturi, etc.

Facebook îți manipulează newsfeed-ul

Unul dintre motivele pentru care știrile au devenit foarte părtinitoare este Facebook. Două treimi dintre millenials își iau porția de știri de pe feed-ul Facebook-ului. Asta înseamnă că dacă un articol nu e partajat pe Facebook, o bună parte din oameni nu-l vor vedea și nu vor avea habar de el.

Probabil ai observat că discuțiile nuanțate și echilibrate nu prea îți apar în feed. Și asta fiindcă studiile au arătat faptul că oamenii sunt mai dispuși să distribuie postări care au un impact emoțional major, în comparație cu cele care se află în spatele unei simple informări sau cauze. Cu cât un articol e mai părtinitor, cu atât oamenii îl vor citi mai abitir și îl vor distribui. Toate site-urile au aflat acest lucru.

Acesta este modul prin care noile „știri” ajung să aibă un impact major. Site-uri mari, precum Huffington Post sau Buzzfeed News au ajuns mari cu adevărat datorită articolelor distribuite pe Facebook. S-au mulat perfect pe algoritmii jucăriei lui Zuckerberg, dând naștere la precedente ce au fost urmate instant.

Mergând ceva mai departe, Facebook influențează în mod activ ceea ce oamenii văd pe site-urile respective. Care angajează „curatori de știri” pentru a decide ceea ce este în trend pe site. Iar acești oameni sunt, la rândul lor, părtinitori. Unii au admis deschis, de pildă, că promovează în mod deliberat content „de stânga”.

Articolele senzaționale sunt mult mai populare

Focusarea știriștilor pe profit este evidentă din faptul că știrile devin din ce în ce mai „senzaționale”. Sigur, acesta nu e un lucru nou, fiindcă știrile de senzație sunt mai vechi decât presa însăși. În trecut, ziarele se concentrau pe crime și asasinate. În ziua de azi, însă, a devenit o obișnuință să se „senzaționalizeze” politica.

Privind din nou la Facebook, vedem că oamenii sunt mai dispuși să distribuie postări care sunt senzaționale, iar aceasta afectează modul în care are acces la știri o întreagă generație. Cum, de cele mai multe ori, articolele de acest gen sunt în bună măsură inexacte, mulți sunt induși în eroare, considerându-le adevărate. Însuși Buzzfeed a recunoscut că „cel mai bun mod de a genera share-uri pe Facebook este să publici știri senzaționale și, adesea, să oferi content fals”. Așa a dispărut contentul de calitate, iar exemplele sunt destule, inclusiv în mass-media din România: amintiți-vă de site-ul Gândul, de acum câțiva ani, și de politica lui de titluri „senzaționaliste”, care umpleau de gunoi mediul online.

Știrile false au devenit mai populare ca știrile reale

trump manipularea prin intermediul știrilorAvem o mare problemă: știrile false. Sau, cum s-a împământenit termenul, fake news. Acestea nu reprezintă doar relatări neadevărate, ci lucrurile merg mult mai adânc, până la știri creditate unor publicații care nu există și create deliberat pentru a induce în eroare.

În timpul ultimelor alegeri din Statele Unite, fake news-urile au fost mai numeroase ca real news-urile. Și nu erau simple erori – știrile false se lansau pentru a împrăștia minciuni. Au existat de partea ambilor candidați. Democrații, de pildă, au inventat o replică de-a lui Donald Trump, care, cică, îi numea pe republicani „cel mai idiot grup de votanți din istorie”. Pe de altă parte, republicanii au inventat o poveste complet neadevărată, despre faptul că Hillary Clinton ar fi ordonat uciderea unui agent FBI.

Aceste știri au un efect psihologic de durată. Și chiar dacă ele sunt ulterior dezmințite, o mulțime de oameni rămân sub influența lor, crezându-le adevărate. Într-un experiment recent, un grup de cercetători a inventat o poveste, ce a fost relatată unui grup de oameni, în ideea că e perfect adevărată. După ce oamenii au fost convinși de veridicitatea poveștii, li s-a spus că, de fapt, aceasta e falsă. Dar unii dintre ei nu au vrut în ruptul capului să creadă acest lucru.

Știrile reale sunt pline de greșeli

manipularea prin intermediul știrilorNu orice știre reală e 100% exactă. În cadrul unui studiu au fost intervievate persoane care au avut acces primar la o știre, ele fiind întrebate în legătură cu aceasta, pentru a se vedea dacă știrea respectivă a fost percepută în mod corect. Rezultatul a fost că doar 51% dintre cei intervievați au demonstrat că pot transmite în mod corect știrea.

Dar partea proastă nu se oprește aici: 38% dintre reporteri spun că ei sunt convinși de faptul că un coleg de-al lor a lansat o știre înflorită, pentru a avea un impact mai mare. Uneori, aceste povești ajung chiar foarte departe, precum exemplul unei „făcături” inventate de Washington Post, care a câștigat Premiul Pulitzer.

Multe dintre aceste „erori” nu sunt maligne, dar ele se învârt în jurul aceleiași idei de a face profit cât mai mare și mai rapid. Mulți reporteri le pun pe seama dead-line-urilor strânse – în special când e vorba de știrile de tip breaking news. Nu există post TV, ziar sau website de știri care să nu fi greșit măcar o dată, din motive de grabă. Doar că, uneori, și această lipsă de intenție poate cauza dezastre. Precum cazul știrii despre un atac armat într-o moschee din Quebec, când cineva l-a identificat pe Mohamed Belkhadir, unul dintre supraviețuitori, drept atacator. Belkhadir aproape fusese ucis de către un terorist, pentru ca, imediat, să fie descris ca persoana care purta întreaga responsabilitate a acțiunii.

Citește și 7 invenții ale secolului 20 care au schimbat lumea