5 lucruri fascinante despre Stephen Hawking, marele savant care ne-a părăsit la 76 de ani

Academia Barbatilor

Născut în 1942, Stephen Hawking a fost una dintre cele mai luminate minți ale științei, inspirând omenirea în egală măsură prin curajul și prin lucrările sale. Imobilizat într-un scaun cu rotile de la vârsta de 21 de ani din cauza unei grave afecțiuni neurologice – Sindromul ALS (scleroză amiotrofică laterală) – Hawking a desfășurat ulterior o incredibilă activitate științifică, a cărui punct culminant a fost lucrarea A Brief History of Time, în care a expus teoriile lui cu privire la cosmologie și univers. Hawking ne-a părăsit pe 14 martie 2018, coincidența făcând ca la această dată să se sărbătorească Ziua Pi, dedicată binecunoscutei constante 3,14… despre care învățăm cu toții la școală.

Deși Stephen Hawking a fost o mare personalitate științifică care și-a trăit viața într-un mod aparte, conectat la un computer prin intermediul căruia comunica ajutat de o voce artificială activată de un mușchi facial, există unele lucruri mai puțin cunoscute despre existența și personalitatea acestui remarcabil bărbat:

Hawking a fost un elev mediocru

Hawking în tinerețe

Oricât ar părea de ciudat, Hawking nu a avut în facultate evoluția unui student de geniu. El a declarat că a învățat să citească abia la vârsta de 8 ani iar în privința școlii generale de la St. Albans – nu a avut niciodată note mari, acestea fiind mai degrabă mediocre. Existau, desigur, motive pentru care colegii de clasă îl porecliseră Einstein: când era adolescent a construit un computer împreună cu niște prieteni și a demonstrat că e în stare să înțeleagă problemele legate de spațiu și timp.

Diagnosticul crunt

În timpul primului an petrecut ca student la Universitatea Cambridge, Hawking a avut un accident la patinaj, suferind o căzătură. Ajuns la doctor, el a primit imediat un diagnostic crunt: boala ALS. Medicii i-au dat doar doi ani și jumătate de trăit. Dar faptul că a fost diagnosticat din timp, se pare că l-a ajutat mult. Mulți pacienți cu ALS sunt diagnosticați abia când trec de 50 de ani, urmând a trăi apoi perioade cuprinse între 2 și 5 ani. Însă un diagnostic timpuriu duce la o evoluție mult mai lentă a bolii. Pierderea capacității locomotorii l-a făcut pe cel care avea să devină un savant de excepție să fie mai creativ. „Odată ce mi-am pierdut posibilitatea de a-mi mișca mâinile am fost obligat să călătoresc prin univers cu mintea și să încerc să vizualizez lucrurile despre care urma să scriu”, a declarat Hawking mai târziu.

La un pas de moarte

Hawking împreună cu Jane Wilde, prima soție, și cei trei copii ai lor.

Deși predicțiile întunecate ale medicilor cu privire la șansele lui de supraviețuire rămăseseră mult în urmă, Hawking a fost la un pas de moarte după ce a contractat o pneumonie în timpul unei călătorii la Geneva, în anul 1985. Ajuns în comă, ținut în viață de aparate, se ajunsese până acolo încât se lua în calcul deconectarea. Variantă respinsă categoric de Jane, soția lui de atunci. Lui Hawking i s-a făcut în schimb o traheoctomie, operație care i-a permis să respire dar care s-a soldat cu pierderea capacității de a vorbi. Lucru care a dus în final la opțiunea legată de celebrul deja sintetizator de voce.

Vocea sintetică

Sintetizatorul inițial folosit de Hawking a fost realizat de o companie californiană numită Words Plus, care dezvoltase un program de vorbire intitulat Equalizer și care era rulat pe un computer Apple II. Adaptat la un sistem portabil care putea fi montat pe un scaun cu rotile, acest soft i-a permis lui Hawking să „vorbească” folosind un clicker manual, cu care-și alegea cuvintele de pe un display. Dar pentru că la un moment dat savantul nu a mai putut să-și folosească nici mâinile, iar tehnologia evoluase, clickerul a fost schimbat cu un dispozitiv cu infraroșii, montat pe ochelarii lui, care genera cuvinte în funcție de mișcarea unui mușchi al obrazului. Sistemul a fost revizuit în ultimii ani de către compania Intel iar Hawking a insistat să-i fie păstrată acea voce electronică fără accent britanic, pe care a folosit-o în ultimii 30 de ani, considerând că aceasta face parte din identitatea lui.

Apariția în filme

În ciuda extraordinarelor încercări de natură fizică la care a fost supus, Hawking nu a ezitat niciodată să apară în show-uri de televiziune sau în alte producții. Prima oară a apărut interpretându-și propriul rol într-un episod din Star Trek: The Next Generation, în care spunea glume și juca poker cu Albert Einstein și Isaac Newton. Și-a împrumutat apoi vocea pentru filme de animație precum The Simpsons și Futurama și a acceptat să joace în sitcomul de succes The Big Bang Theory. Desigur însă, savantul nu a apărut doar în comedii ci în 1997 a filmat o serie în șase părți, intitulată Stephen Hawking’s Universe, în care povestea despre cosmologie și alte subiecte științifice. În 2013 a fost starul documentarului Hawking, în care și-a povestit propria viață.

Ca fapt divers, în anul 2014 a apărut filmul The Theory of Everything, în care s-a pus accent pe relația dintre Hawking și soția lui, Jane. Rolul savantului a fost interpretat de Eddie Redmayne, care a fost ulterior nominalizat la premiul Oscar pentru cea mai bună interpretare masculină, pe care l-a și câștigat în 2015.