7 lucruri pe care probabil nu le știai despre prosecco

Academia Barbatilor

Prosecco e una dintre băuturile care acaparează vara. Adulată de către femei dar în egală măsură respectată de către bărbați, prosecco nu e domnul acela complicat care-ți livrează filosofii și fantezii. E mai degrabă puștiul plin de umor, gata oricând să-ți înveselească ziua toridă făcându-te să te simți bine. Foarte bine. Ce nu știai despre prosecco? Să vedem:

Prosecco are o istorie îndelungată

Soiul de struguri Glera, care creștea din plin în regiunea Prosecco din Italia, a fost baza acestei băuturi care se savura în Roma antică. În cartea Istoria naturală, Plinius cel Bătrân (care a murit în anul 79 d.Hr.) vorbea despre Julia Augusta, „care a dat credit celor 86 de ani ai săi, vinului de Pizzino” (în limba latină se spunea „Pucino vino” = Puccino = Prosecco).

Există un oraș care se numește Prosecco

Deliciosul prosecco pe care-l bem azi, provine dintr-un sat care poartă numele… Prosecco, o suburbie a orașului Trieste. Numele de „prosecco” pare a avea o proveniență din limba slovenă (prozek), care se traduce „cărare prin pădure”. Înainte de a se numi Prosecco, regiunea cu pricina s-a numit Puccino.

Strugurele de prosecco nu e așa cunoscut

Fără a fi la fel de cunoscut precum soiurile din care se produce șampania sau alte vinuri celebre, soiul de strugure din care se face prosecco se numește „Glera” și datează de pe vremea romanilor. Prosecco se poate face însă și cu Perera, Bianchetta și Verdiso, dar Glera rămâne bunicul acestui vin.

Prosecco nu se obține prin metoda Champenoise

proseccoExistă un singur prosecco însemnat cu DOCG (Denominazione di Origine Controllata e Garantita): Conegliano Valdobbiadene. Pentru cei care nu știu, pe lângă DOCG mai există un însemn, DOC (Denominazione di Origine Controllata). Doar 73 de vinuri au statutul DOCG în Italia. Celelalte prosecco-uri se prepară prin metoda „charmat”, denumită și „metoda rezervor”, prin care vinul fermentat este trecut și printr-un al doilea proces de fermentare în rezervoare imense, de oțel, fapt care înseamnă un contact mai redus cu sedimentele de drojdie.

Și fiindcă această metodă e foarte eficientă, aceasta înseamnă că prosecco devine, automat, un vin cu un proces de producție mai puțin scump și, automat, mai ieftin.

Nu toate prosecco-urile sunt acidulate

Prosecco are trei niveluri de „perlaj” – un termen care descrie într-un mod delicat aciditatea. Cel mai acidulat este spumante, urmează frizzante, apoi tranquillo, ultimul neavând deloc acid.

Neacidulat până în secolul 19

despre proseccoDe fapt, prosecco a fost neacidulat până în secolul 19. Romanii îl adorau fără „bule”, italienii au continuat să-l iubească așa iar primul care a supus vinul unui al doilea proces de fermentare, în urma căruia își capătă aciditatea, a fost Antonio Carpene. Crama Carpene Malvolti a produs prima oară prosecco așa cum îl știm astăzi, în secolul 19.

Mulțumiri crizei pentru victorie

Prosecco ar trebui să mulțumească recesiunii economice pentru victoria pe care a repurtat-o împotriva șampaniei. Conform Sparkling Wine Observatory, în 2013, adică în plină criză economică mondială, s-au vândut 307 milioane sticle de prosecco, comparativ cu 304 milioane sticle de șampanie. Motivul a fost, evident, prețul mai mic al prosecco-ului față de șampania entry level.

Citește și cum a apărut, cum se prepară și cum se servește prosecco