De ce se prăbușesc avioanele

Academia Barbatilor

În ultima vreme, parcă asistăm la din ce în ce mai multe accidente aviatice. Cele două recente prăbușiri ale aeronavelor de tip Boeing 737 Max ne pot ridica semne de întrebare asupra clasicei informații conform căreia cel mai sigur mijloc de deplasare este cel cu avionul. Nicio problemă, însă, în acest sens: dacă vorbim despre numărul de decese, raportat la numărul de zboruri, avionul rămâne, de departe, cea mai sigură modalitate de deplasare. Doar că, atunci când se întâmplă un accident, victimele sunt numeroase, iar știrile șocante.

Citește și: Gentleman etiquette: cum să te comporți în avion

Pe parcursul anului 2018, au murit în accidente aviatice cu aeronave comerciale 534 pasageri, un număr mult mai mare ca cel din anul precedent, când își pierduseră viața doar 13 persoane. Pentru a înțelege mai bine accidentele aviatice, hai să vedem care sunt cauzele ce duc la prăbușirea avioanelor.

1 Vântul de forfecare poate fi fatal

Un „microburst”. Foto: thekidshouldseethis.com

Vântul puternic, de sus, din spate sau din lateral, poate cauza dezechilibrul avionului, deoarece acesta afectează aripile și aerul din jurul lor. În acest caz, avionul pierde altitudine la viteză mare. Iar pasagerii se pot lovi dacă nu au centurile legate. Cea mai periculoasă este un fenomen de tip „microburst”, ce se ascunde în furtunile puternice, ducând la rafale intense, și care este cunoscut drept „vântul de forfecare”.

Echipajele de zbor din întreaga lume fac traininguri intensive pentru a învăța cum să repună o aeronavă pe linia de zbor în urma „atacului” vântului de forfecare, unul deseori fatal, în special la decolări sau aterizări.

Iată câteva exemple de aeronave prăbușite în urma vântului de forfecare:

1956, Aeroportul Kano, aeronavă BOAC Argonaut

1971, Aeroportul din Copenhaga, aeronavă Malev Ilyushin Il-18

1975, Aeroportul JFK New York, aeronavă Boeing 727, aparținând Eastern Air Lines

1982, Aeroportul New Orleans, Boeing 727, aparținând Pan Am

1985, Aeroportul Dallas, aeronavă Lockheed L-1011, aparținând Delta Air Lines

1992, Aeroportul Faro, Portugalia, aeronavă McDonnell Douglas DC-10, aparținând Martinair

1994, Aeroportul Charlotte/Douglas, aeronavă Douglas DC-9, aparținând USAir

2018, Aeroportul Durango, aeronavă Embraer E190, aparținând Aeromexico

2 Software-ul poate fi înșelat de natură

Foto: Quick View

Aeronavele din ziua de azi se bazează la aterizare pe pilotul automat, atunci când vizibilitatea pilotului e de numai 75 metri – lucru care se întâmplă, de obicei, în condiții de ceață și noapte. Tehnologia preia controlul complet asupra „vizibilității”, atunci când ochiul uman nu mai poate s-o facă. De pildă, în 1993, o aeronavă Airbus A320 a fost scoasă de pe pistă la aterizare, după avertizarea de vânt puternic. Roțile avionului au alunecat pe pista udă, producându-se fenomenul de acvaplanare.

În acest timp, computerul procesa faptul că aeronava încă se afla în aer, dezactivând sistemul de frânare. Piloții au văzut că se apropia capătul pistei, unde se afla un obstacol, și au decis să intervină, virând avionul către dreapta. Aeronava a lovit terasamentul, imediat izbucnind un incendiu la aripa stângă, care a penetrat în cabina pasagerilor, două persoane pierzându-și viața.

Citește șiGarderoba de călătorie. Ținute potrivite pentru zbor cu avionul

3 Capriciile naturii

Există un proces cunoscut sub numele de „super-cooling”, când picăturile de apă ce cad de la 10 km distanță de sol nu îngheață decât în momentul în care lovesc un obiect solid. Deși aripile avioanelor sunt încălzite, pentru a evita înghețarea, turbinele o pot face, deoarece lamele rotoarelor nu sunt calde. În momentul în care gheața se așează pe aceste turbine, care au o mișcare de 10.000 rotații pe secundă, lamele se pot sparge, cauzând probleme la motor.

Deși industria aviatică învață acum piloții cum să evite acești nori de furtună, furtunile de la Ecuator ating, uneori, mii de kilometri lungime, forțând piloții să intre în ele și să se descurce bazându-se pe abilitățile lor.

Un alt risc pentru aeronave, cauzat de natură, este cenușa provenită de la erupțiile vulcanice. Aceasta constă din bucăți microcopice și ascuțite de pietre, care odată ce intră la motoarele avionului le încetinesc din interior sau se pot topi în camera de combustie, unde temperaturile sunt uriașe, astupând valvele. Din păcate, niciun echipament de tip radar nu poate detecta cenușa vulcanică.

Cenușa vulcanică – extrem de periculoasă. Foto: Boldmethod

În fine, un alt risc major e dat de către păsări, mai mari sau mai mici, care pot intra accidental la motoare, defectându-le. Din 1988 încoace, mai mult de 200 de accidente aviatice au avut loc din cauza păsărilor.

4 Bariera limbii și erorile de pilotaj

Limba engleză este cea implicit și oficial vorbită în industria aeronautică. Cu toate astea, diversele accente pot fi greșit înțelese. Lipsa de comunicare poate duce la accidente aviatice grave în timpul aterizărilor, atunci când turnul de control primește (sau dă) informații greșit interpretate legate de condițiile de aterizare.

Aceste situații devin cu atât mai dificile când vizibilitatea e limitată de către piloții înșiși. Dacă aceștia nu monitorizează cum trebuie instrumentele de zbor, se pot produce accidente. Au existat asemenea erori care au avut consecințe catastrofale.

5 Lipsa de odihnă și epuizarea fizică a pilotului

Piloții obosesc din cauza orelor inopinate de zbor, a perioadelor îndelungate în care se află la manșă, a întreruperilor ciclului circadian și a lipsei de somn. Să stai treaz o perioadă de 16-17 ore, echivalează cu a avea un procentaj de 0,5% alcool în sânge. În plus, piloții trebuie să se concentreze total în special în perioada celor trei minute de decolare și de aterizare, situații în care se produc 80% dintre accidente. Pilotul trebuie să manevreze manual aeronava atunci când pilotul automat e oprit. Unii dintre piloți sunt în situația în care trebuie să se concentreze total exact la ora 3 dimineața, atunci când organismul se află în cel mai de joc nivel de activitate fiziologică. Piloții au ture care pot dura până la 20 de ore și care sunt mai lungi decât cele ale șoferilor de camioane.

Un studiu NASA a relevat faptul că 70% dintre piloții americani au adormit în cabină cel puțin o dată. Somnul de acest tip poate fi cauzat de lipsa de oxigen din cockpit, care, la rândul ei, poate fi cauzată, de exemplu, de o valvă deschisă din fuselaj. În permanență, cel puțin unul dintre cei doi piloți trebuie să rămână treaz în cabină.

6 Mentenanța proastă

Aeronavele moderne de pasageri înglobează circa 80 de sisteme computerizate independente, care acționează ca back-up pentru orice eventuală eroare a unui sistem. O singură greșeală de mentenanță poate deveni fatală pentru aeronavă. Un șurub nestrâns bine și piloții nu mai au nicio șansă de redresare a aeronavei.

Compozitul aeronavelor constă din straturi de fibre încorporate într-o matrice de gudron. Acest material delaminează din interior, nimic neapărând la suprafață a fi în neregulă. De regulă, uneltele cu care se realizează mentenanța avioanelor sunt pe bază de ultrasunete, care detectează orice defecțiune a materialului.

Degivrarea – absolut obligatorie. Foto: Jalopnik

Cea mai mică și aparent inofensivă cantitate de gheață poate duce la incapacitatea unei aripi de a menține avionul în aer. Din acest motiv se efectuează operațiunea de degivrare, care constă în eliminarea gheții și zăpezii de pe aripi și de pe coada aeronavei.

7 Cantitatea de combustibil

Spre deosebire de automobile, alimentarea cu combustibil a avioanelor e mai dificilă. Dacă se alimentează cu prea puțin combustibil, nu se va putea ajunge la destinație, în vreme ce o cantitate prea mare duce la o slabă calitate a zborului. Se spune că, de exemplu, o aeronavă Airbus A380 își dublează greutatea dacă este încărcată la maxim cu combustibil. În plus, greutatea și condițiile meteo afectează consumul.

8 Deturnările

Cabinele piloților se construiesc de ceva vreme din materiale anti-glonț, sunt monitorizate cu camere web și pot fi accesate cu parolă. Piloții nu negociază cu teroriștii. Călcâiul lui Ahile de care profită aceștia sunt aeroporturile, acolo unde zeci de profesioniști sunt angajați în domeniul serviciilor aviatice, de la curățenie la mâncare, manipularea bagajelor și așa mai departe.

Un viitor terorist, cu un cazier curat, se poate angaja oricând la aeroport (sau la o companie aeriană), pe diverse posturi. Numărul total de decolări în întreaga lume este în jur de 31 de milioane. Riscul unui atac terorist în avion crește odată cu creșterea numărului de decolări.

9 Rachetele anti-aeriene

Un avion de pasageri poate fi lovit accidental de o rachetă anti-aeriană, trimisă de pe sol sau de pe mare. Avioanele comerciale nu au sisteme de contracarare a rachetelor, din cauza greutății și volumului. Dacă racheta lovește avionul în aripă, acesta va exploda, deoarece, la majoritatea aeronavelor, combustibilul e localizat în interiorul aripilor.

Avioanele comerciale nu au nici un sistem de detectare a rachetelor, așa că unica șansă a piloților e să vadă în mod direct rachetele care vin dinspre sol. Un sistem radar de detectare a rachetelor (SAM) e considerat periculos pentru aeronavele civile deoarece acestea zboară la altitudini și viteze prestabilite.

Mai mult, faptul că aeronavele civile zboară la altitudini mari, înseamnă că ele apar cu ușurință pe radarele SAM. Pe 17 iulie 2014, zborul Malaysia Airlines 17, cu o aeronavă Boeing 777, de la Amsterdam la Kuala Lumpur, a fost lovit de o rachetă sovietică sol-aer, lansată din orașul ucrainean Donețsk. Toți cei 283 de pasageri și cei 15 membri ai echipajului și-au pierdut viața.

10 Sinuciderea pilotului

Germanwings

Germanwings, companie sabotată de un pilot sinucigaș. Foto: Wikipedia

Piloții sunt persoanele responsabile cu absolut tot ce se întâmplă în cabina lor. Dar piloții sunt și ei… oameni. Care pot avea reacții imprevizibile. Au fost cazuri în care aceștia au luat-o razna și și-au lăsat aeronavele de izbeliște. De exemplu, în anul 1999, zborul EgyptAir 990 a fost primul caz în care pilotul a prăbușit aeronava în mod conștient, în Oceanul Atlantic.

În 1982, în timpul zborului Japan Airlines 350, căpitanul, care suferea de probleme psihice, a încercat să se sinucidă punând motoarele în revers în momentul în care avionul era pe cale să aterizeze. În acel incident și-au pierdut viața 24 dintre cei 174 de pasageri.

În fine, mai aproape de zilele noastre, e celebru cazul lui Andreas Lubitz, co-pilotul zborului Germanwings 9525 (un Airbus A320), care a închis cabina piloților în timp ce comandantul era ieșit și a prăbușit avionul în mod deliberat. După acest incident, multe companii aeriene au adoptat noi regulamente cu privire la autorizarea a cel puțin două persoane care să fie prezente în mod permanent în cabina piloților.

Citește și: Cum să supraviețuiești unui accident de avion