Luka Zivkovic: „Bucureștiul e un loc fantastic în care să bei cafea. Unul dintre cele mai bune din Europa”

Avatar

Luka Zivkovic a ajuns în România acum patru ani și, de atunci, încearcă să pună Bucureștiul (și nu numai) pe harta europeană a cafelei. Nu doar la figurat, ci și la propriu, fiindcă, pe lângă Bucharest Coffee Week, el este și inițiatorul unui proiect interesant și foarte util: Bucharest Specialty Coffee Map. Am discutat cu Luka despre cafea, în general, și despre dorința de a promova propria pasiune într-o țară în care el consideră că oamenii sunt foarte deschiși la minte pe acest subiect.

Ce termen te-ar descrie mai bine? Cel de om de marketing sau cel de antreprenor? Povestește-ne mai multe despre tine.

Sunt francezo-croat și m-am stabilit în România în urmă cu patru ani. Îmi place mai mult termenul de „om de marketing”, probabil fiindcă e mult mai aliniat cu ceea ce fac în majoritatea timpului. Dacă privești scena cafelei din București, antreprenorii sunt artizani, baristas sau corporatiști care și-au deschis propriile cafenele sau propriile roasteries. Eu doar aduc câteva elemente diferite în peisaj, cu scopul de a le oferi o vizibilitate mai mare și clienți mai mulți. Exact așa cum face un om de marketing.

Cum a apărut această pasiune pentru cafea?

Am început să beau cafea în 2012. Locuiam în Kiel, un oraș din nordul Germaniei. Zilele de iarnă erau friguroase și întunecate, așa că, împreună cu prietenii, a trebuit să găsim un loc în care să petrecem timp de calitate împreună. În principal, atunci când nu mergeam într-un pub, ne adunam într-o cafenea locală. Câteva luni mai târziu, când șofam spre Norvegia, am avut ocazia să compar diferența dintre cafeaua pe care o beam acolo și cafeaua pe care mi-am cumpărat-o de la un automat de cafele.

luka zivkovik
La o degustare cu Yuko Inoue de la The Barn Berlin, la Beans&Dots. Foto: Luiza Boerescu

Am fost șocat și mi s-a deschis curiozitatea. Am vrut să înțeleg de ce era așa specială cafeaua „mea”. Doi ani mai târziu, m-am mutat în Tallinn, Estonia, pentru o perioadă de un an, apoi m-am reîntors în Germania, mai precis în Hamburg. În ambele orașe m-am împrietenit cu câțiva baristas și cu mai mulți proprietari de cafenele, pe care i-am înnebunit cu întrebările mele stupide legate de cafeaua pe care o consumam.

În 2016 m-am mutat în București. La acea vreme, orașul avea șapte cafenele. Și, se pare că am venit la momentul potrivit, fiindcă lucrurile aveau să evolueze mult și rapid.

Spune-ne mai multe despre business-ul tău legat de cafea. Care e viziunea ta și care este filosofia „Three ways of coffee”?

Cum am mai spus, sunt mai degraba o persoană de marketing, decât un antreprenor. Îmi petrec mult timp în cafenele și vorbesc cu mulți proprietari de coffee shop-uri, care m-au ajutat să le înțeleg problemele. Una dintre provocări este să-și păstreze și să-și fidelizeze persoana angajată ca barista. Apoi, să-și crească vizibilitatea și să găsească mai mulți clienți. Mulți proprietari își petrec majoritatea timpului cu partea operațională a business-ului, așa că au nevoie de o a doua „mână” care să rezolve și celelalte probleme.

Prin urmare, împreună cu Eric Bartha, am lansat „three waves”, cu scopul de a promova comunitatea locală a cafelei:
– Bucharest Coffee Map
– Bucharest Coffee Week
– Bucharest Coffee Agenda

Cei implicați cu adevărat în business-ul cu cafea vor face imediat paralela cu mișcarea „Third Wave Coffee”, și anume cu „mișcarea cunoscătorilor într-ale cafelei, acolo unde boabele provin de la ferme și nu din anumite țări, prăjitul cafelei presupune expunerea la suprafață și nu incinerarea caracteristicilor iar aroma este limpede și pură” – conform definiției date de criticul gastronomic Jonathan Gold.

luka zivkovik
Man vs Machines, eveniment organizat de Taste Crafters la Art Halle. Foto: Taste Crafters

Bucureștiul e un loc fantastic în care să bei cafea. Unul dintre cele mai bune din Europa, dacă nu chiar cel mai bun. În același timp, simt că, uneori, românii pierd din vedere lucrurile bune care li se întâmplă în țara sau în orașul lor. Mulți mai degrabă s-ar plânge de ceva, dar nu iau în considerare elementele care fac ca locul în care trăiesc să fie unic.

Viziunea noastră e următoarea: pe termen lung, ne dorim ca toți profesioniștii cafelei să poată să trăiască decent din afacerea cu cafea (de la cei care lucrează în ferme la cei care dețin și lucrează într-o cafenea). De asemenea, vrem ca toată lumea să aibă acces în mod regulat la o ceașcă de cafea mai bună. Iar visul de aur este ca românii să se laude în legătură cu faptul că unul dintre principalele motive pentru care cineva ar veni la București este să bea o cafea bună.

Și totuși… de ce cafea?

E foarte interesant ce se întâmplă cu acest produs, nu-i așa? Unii ar putea considera că o cafea de specialitate este scumpă. Și totuși, eu văd acest lucru ca pe un produs de lux pe care majoritatea oamenilor și-l pot permite măcar o dată pe lună. Ceea ce nu ar fi cazul cu vinul, bijuteriile sau hainele scumpe. Pe undeva, asta mă fascinează.

Ești co-fondatorul Bucharest Coffee Week. Care e scopul principal al acestui eveniment? A început anul trecut, dar va fi continuat?

Nu i-aș spune chiar un eveniment. Este, mai degrabă, o umbrelă care grupează diverse evenimente organizate în și de cafenele, dar și de către alte comunități, în ideea de a crește împreună. E important să menționăm că nu eu organizez evenimentele, ci ei. Noi doar unim toate forțele, pentru a câștiga vizibilitate.

luka zivkovik

Bucharest Coffee Week are scopuri diverse:

Mai întâi, aduce în prim-plan dorința de a construi o comunitate a cafelei, printre profesioniștii acestui domenii. Prin participarea la săptămâna cafelei, cafenelele își promovează automat locațiile în care organizează evenimente.

În al doilea rând, oferă o experiență nouă clienților și viitorilor clienți ai cafenelelor. Aceștia pot urmări filme despre cafea, pot participa la concursuri, la degustări, pot încerca diverse cocktailuri și băuturi noi pe bază de cafea, etc. Majoritatea evenimentelor din domeniul cafelei, care se întâmplă în București, vizează profesioniștii cafelei, iar noi credem că ar trebui să producem mai multe evenimente pentru clientul final, deoarece el este cel care plătește pentru ceașca lui de cafea.

În al treilea rând, Bucharest Coffee Week vine cu inițiative noi, prin care ajută societatea, într-un fel sau altul. De-a lungul istoriei, cafenelele au reprezentat locurile perfecte pentru dezbateri sociale. De pildă, organizarea de workshop-uri, conferințe și inițiative despre dezvoltarea sustenabilă sau oferirea de cafele gratuite părinților, în cazul în care vii împreună cu ei, sau pregătirea unui meniu special pentru copii – practic ajutăm generațiile să petreacă timp de calitate în jurul unei cești de cafea. Cred că acesta este un lucru important, pe care îl vedem rar în Bucureștiul zilelor noastre.

În al patrulea rând, ne parteneriem cu alte instituții culturale și ONG-uri, cu scopul de a pune la cale întâlniri între comunități. Unii pot avea legătură cu arhitectura Bucureștiului, dar nu și cu cafeaua. Și viceversa. Hai să încercăm să le oferim informații despre ceva la care nu se gândiseră până acum.

Următoarea săptămână Bucharest Coffee Week va avea loc între 5 și 10 mai, deci rămâneți pe fază!

Ai creat, de asemenea, Bucharest Specialty Coffee Map, un proiect interesant pentru iubitorii cafelei. Spune-ne mai mult despre el. E o hartă tipărită. Unde se poate găsi?

Da, e o hartă tipărită! Și sunt mândru de ea, mai ales pentru că ne aflăm în 2020.

O să-ți spun de ce: iubitorii de cafea știu destul de bine unde să găsească informații despre cafenele atunci când vizitează un oraș. Există multe site-uri de unde-și pot lua informațiile. Așa că nu am văzut vreun sens în a avea o aplicație care nu ar fi fost decât o copie a altor hărți online ce menționau cafenelele din București.

De asemenea, cei care caută online conținut legate de cafenele, primesc la pachet reclame pe rețelele de socializare. Ce facem însă cu cei care nu au auzit niciodată despre cafelele de specialitate? Unii ar spune că acestora nu le pasă de așa ceva. Poate fi adevărat, dar cred că asta se întâmplă mai degrabă pentru că nu au cum să știe ceea ce nu cunosc. Iar asta înseamnă că atâta vreme cât nu caută online, nici nu vor primi informații pe rețelele lor de socializare. Deci… cum să ajungi la aceste persoane? Găsind modalități de a-i face să pună mâna pe ceva fizic, de o calitate bună.

Și cum să faci asta? Distribuim hărți în cafenele, dar în principal le distribuim în clădirile de birouri, în spațiile de lucru comune, în restaurante și în câteva birouri de închirieri de mașini. Calitatea hârtiei îi face pe oameni să considere că nu au în mână orice fel de flyer ieftin pe care să-l arunce după numai 10 metri parcurși. De regulă își iau harta acasă și o păstrează. Am primit o mulțime de feedback-uri pozitive de la clienți. Mulți dintre aceștia nu ezită să distribuie harta pe rețelele de socializare.

Iar în 2020 îi vom aduce îmbunătățiri – suntem din ce în ce mai aproape de locul în care vrem să ajungem.

Ca fapt amuzant, în copilărie îmi doream să devin cartograf, iar acum sunt pasionat de cafea. Proiectul acesta este suma dorinței copilului de altădată și a pasiunii curente.

Din cercetările tale, ai descoperit ceva special în privința abordării subiectului cafea de către români, comparativ cu alte popoare europene?

Fiecare popor are comportamente diferite, chiar și în privința cafelei. De pildă, grecii beau multe cafele reci iar finlandezii beau în special cafea la filtru. Nu pot să spun exact care este profilul real al băutorului român de cafea. Dar un lucru e sigur: România nu are aceeași cultură a cafelei precum Italia sau Franța. Iar asta e o știre grozavă, deoarece oamenii sunt mai deschiși în a înțelege cum stă treaba cu specialitățile de cafea.

Deci există nevoie de educare a publicului

Oriunde în lume există această nevoie, pentru că, de fapt, consumatorii de cafele de specialitate reprezintă o picătură într-un ocean. Însă părerea mea e că românii sunt deschiși la acest subiect.

Avem suficient de multe cafenele în București și în marile orașe din România?

Aceasta e o întrebare abstractă. Nu trebuie să ne referim în mod absolut la numărul cafenelelor, ci la comportamentul clienților și, de asemenea, la resursele lor financiare.

În București și în Cluj Napoca, unele zone sunt pline de cafenele și, se pare, acestea sunt de succes. Apoi, unele zone nu au cafenele specializate. De pildă, estul, vestul și sudul Bucureștiului sunt zone mai puțin dezvoltate în acest sens. Cred cu tărie că există oportunități de dezvoltare în aceste zone rezidențiale. Dar în același timp, poți întâmpina probleme diferite față de centrul orașului.

Pe lângă București și Cluj, există orașe precum Oradea, Timișoara sau Brașov, care încep să aibă o mulțime de cafenele drăguțe. Localități mai mici, precum Târgu Mureș, Piatra neamț sau Botoșani nu au mai mult de 1-2 cafenele, iar acestea se pare că funcționează foarte bine.

Intenționezi să-ți deschizi propria cafenea în București?

Nici vorbă! Cunosc prea multe persoane care fac deja acest lucru și o fac foarte bine. De ce ar trebui să le copiez?

Cât de multă cafea bei zilnic și care e tipul de cafea favorită?

Depinde. De obicei beau cam două cafele pe zi. Dar pot ajunge și la 7 sau 8, în funcție de diverse ocazii (tururi ale cafenelelor sau vizitele prietenilor).

Tipul de cafea consumat variază în funcție de diverși factori. Decizia de cumpărare e, de regulă, legată de locul în care mă aflu și de scopul în care sunt acolo. De pildă, dacă am o întâlnire cu cineva și dacă am mai băut acel tip de cafea în acea zi.

Ești membru al French Tech Bucharest. Ce este acest organism?

French Tech este o inițiativă lansată de statul francez, care are ca țintă construirea de punți între Franța și alte țări ale lumii. Sprijinim startup-uri prin diverse programe specifice, evenimente, strângeri de fonduri, prin toată rețeaua noastră.

Ce alte proiecte intenționezi să implementezi pe piața din România în perioada următoare?

Idei apar în fiecare zi. Implementarea lor e o problemă diferită, așa că vom vedea ce va urma.

Crezi că România e o piață interesantă pentru investitorii francezi? Care sunt principalele zone de care ar putea fi interesați aceștia?

Cred că da. De fiecare dată când ajung în Occident descopăr lucruri care încă nu există în România. Câtă vreme cunoști țara și îți poți da seama dacă piața e pregătită pentru un anumit lucru, poți încerca să lansezi un concept similar ca în Vest. Iar dacă ești o persoană de acțiune, ai toate șansele să reușești.

Oricum, sper ca tot mai mulți români din diaspora să-și asume acest rol. Aceștia ar trebui să se întoarcă și să implementeze în țara lor lucrurile pe care le-au învățat în străinătate.

Citește și: Marc-Antoine Barrois – „Nu contează ce parfum porți ci cum îl porți!”