Romul: ce este, cum se produce, tipuri de rom

Academia Barbatilor

Romul e una dintre cele mai populare băuturi, una care se bea ca atare, dar care se și folosește în foarte multe cocktailuri. Printre acestea, popularele daiquiri și mojito. Gustul dulceag al romului îl face extrem de versatil în amestecuri, prezența unei sticle de rom fiind esențială pentru orice bar care se respectă.

În ultimii ani, romul și-a recâștigat popularitatea de odinioară, devenind o băutură hip. Sunt căutate branduri de rom din ce în ce mai rafinate iar așteptările sunt recompensate cu gusturi pe măsură. Să cunoaștem mai multe despre rom, despre cum se produce și despre tipurile lui.

Ce este romul

rom
Foto: 123rf.com

Într-o definiție simplă, romul este o băutură alcoolică, distilată din zahăr. Zahărul poate fi unul pur, din trestie de zahăr, poate fi un sirop sau o melasă (un reziduu siropos vâscos, de culoare brună, provenit din extragerea zahărului din trestie). Indiferent de bază, profilul aromatic al romului este dulce, de zahăr ars.

Aceasta este o descriere generală și, pe măsură ce începi să explorezi lumea romului, vei descoperi că există diferențe distincte de gust și arome. Romul se produce în întreaga lume, fiecare regiune și țară având legi diferite și tradiții folosite în procesul de producție. Acestea conferă romului caracteristici distincte.

Precum în cazul whisky-ului, există diverse tipuri de rom: light, gold, dark, spiced, aromat – acestea sunt cele mai populare. Există, de asemenea, și stiluri specifice de rom, precum cachaça și rhum agricole.

Istoria romului

istorie rom

Romul e una dintre cele mai vechi băuturi alcoolice distilate, având una dintre cele mai „colorate” istorii. S-au scris cărți întregi despre istoria romului, iar una dintre cele mai bune este And a bottle of rum, de Wayne Curtis.

Cristofor Columb a adus trestia de zahăr în Indiile de Vest, în anul 1493. Primul rom a fost produs în Brazilia, Barbados și Jamaica, făcând ca aceasta să fie prima băutură distilată din Lumea Nouă. Până la jumătatea secolului 18, romul era produs doar în Caraibe și în America de Sud. Curând a devenit popular și în Noua Anglie (regiune din nord-estul Statelor Unite), începând să fie produs și acolo. Astăzi, romul se produce în întreaga lume.

Cum se produce romul

Utilizarea trestiei de zahăr la producerea lui, diferențiază romul de alte băuturi. În majoritatea cazurilor se folosește melasă, un produs rezultat în urma conversiei trestiei de zahăr în cristalele de zahăr pe care le folosim în mod curent în bucătărie.

Multe dintre romurile produse inițial în Caraibe erau făcute din melasă și din rămășițele de la producția de zahăr. Acestea erau obținute din fierberea trestiei și apoi amestecul cu melasa și „drojdia” sedimentară. Conform lui Wondrich, aceste componente dădeau romurilor jamaicane o aromă rafinată.

Utilizarea exclusivă a melasei s-a impus apoi în întreaga Americă latină, rezultând un rom de tărie medie, aromat, similar cu majoritatea romurilor din ziua de azi. Unele tipuri de rom, precum cachaça și rhum agricole s-au dezvoltat mai degrabă din presarea sucului rezultat din trestia de zahăr și mai puțin din folosirea melasei.

butoaie rom

Melasa sau sucul de trestie sunt fermentate și distilate. În fabricarea romului tradițional se utilizează distilatoare cu vase de cupru, în vreme ce romurile de masă se distilează în distilatoare în coloană. Apoi romul este maturat în butoaie de lemn. Tipul de lemn al acestor butoaie determină de regulă culoarea produsului final. E important de menționat și că un alt element important, care joacă un rol semnificant în durata de distilare și maturare este climatul.

Romurile produse în climate tropicale vor fi maturate, de obicei, pe o perioadă mai scurtă de timp, față de cele produse în climate mai răcoroase. Iată de ce poți întâlni, de pildă, un rom dark, de Caraibe, maturat pentru o perioadă de numai 3-5 ani, față de un rom nord-american de o culoare similară, cu arome de stejar, care e maturat pe o perioadă de circa 10 ani.

Multe distilerii de rom folosesc pentru maturare butoaie vechi, de bourbon, care nu pot fi refolosite în producția de whiskey. Acest lucru poate adăuga romului arome subliminare de whiskey, un lucru pe care-l poți întâlni și în multe tipuri de tequila.

Tipuri de rom

Există mai multe tipuri de rom, după cum urmează:

Romul light

Romul de corpolență ușoară are în vedere romurile white sau silver. Acesta este cel mai comun tip de rom, o băutură subtilă, asemănătoare întrucâtva cu vodca, dar cu o tușă dulceagă.

Aceste romuri sunt în general maturate în rezervoare de oțel, pe o perioadă de până la un an, urmate de o filtrare înainte de îmbuteliere. Procesul respectiv conferă romului claritate și o aromă ușoară, light. Acestea sunt cele mai populare romuri pentru cocktailuri și, totodate, cele mai ieftine de pe piață.

Romul gold

romul gold

Romul de corpolență medie este denumit adesea gold sau amber. Este un rom bogat și surprinzător de fin. Acest profil de gust este fie rezultatul producției de componente organice care se eliberează în timpul procesului de fermentare, fie cel al adăugării de caramel.

Romurile gold sunt maturate adesea în butoaie de stejar, care contribuie la caracteristicile principale ale acestora: culoarea închisă și finețea gustului. Multe dintre ele se folosesc în cocktailuri rafinate.

Precum toate romurile, calitatea și prețul celor din categoria dark variază de la un brand la altul. E recomandabil să citești întotdeauna eticheta băuturii pentru a vedea ce cumperi mai exact, în special atunci când vine vorba de eventuali aditivi.

Romul maturat

Similar în culoare și corpolență cu romul gold, cel maturat se face diferit de „frații” lui prin faptul că nu conține niciun fel de aditiv. De altfel, majoritatea romurilor dark pot fi incluse, la fel de bine, și în categoria celor maturate.

Similar cu tequila anejo, romurile maturate își obțin culoarea aurie din butoaiele în care au stat. Deoarece aceste romuri intră în contact cu lemnul butoaielor o lungă perioadă de timp, ele capătă în mod natural aromele și culoarea butoiului.

Aproape orice rom maturat poate fi amestecat cu diverse alte băuturi, dar multe dintre ele pot fi băute ca atare, fiind foarte gustoase. Există variații de vârstă, cele mai „bătrâne” costând, evident, mai mult decât cele maturate pe o perioadă mai scurtă de timp.

Romul dark

agostura 1824

Romurile dark, sau romurile corpolente, se utilizează de regulă în punciurile de rom, dar se pot întâlni și mixate împreună cu un rom light în cocktailuri precum Hurricane. Acestea sunt cele mai bogate romuri, care-și primesc aromele din maturarea în butoaie din stejar carbonizat. Pe lângă faptul că adaugă o aromă bogată și dulce cocktailurilor în care sunt folosite, romurile dark sunt cele mai bune pentru a fi savurate de sine stătătoare – în special cele fine, precum Angostura 1824.

O subcategorie a romurilor dark este cea numită blackstrap. Aceste romuri sunt produse din cele mai dark melase, în timpul celui de-al treilea proces de fierbere pentru rafinarea zahărului. Romul rezultat este în egală măsură dark, bogat și gros. Te poți gândi la el ca la un rom „de desert”, printre brandurile din această zonă numărându-se Cruzan Black Strap dar și popularul (la noi) Captain Morgan Black Spiced.

Cachaça

caipirinha
Caipirinha

Romul brazilian e cunoscut sub numele de cachaçași diferă de celelalte romuri prin faptul că în procesul de distilare nu utilizează melasă, ci suc pur de trestie de zahăr. Prin lege, cachaça trebuie produs exclusiv în Brazilia.

Cachaça este unul dintre cele mai dulci romuri existente, deși multă lume – în special din Brazilia – preferă să nu-l includă în categoria „romuri”, ci să-l considere o băutură distilată, cu caracteristici unice.

Pe vremuri, cachaça era cunoscut doar în America de Sud, dar în ziua de azi s-a răspândit pe tot globul. Cel mai cunoscut cocktail în care se folosește cachaça este caipirinha, băutura națională a Braziliei.

Rhum Agricole

romul

Asemănător cu cachaça , rhum agricole este distilat din zahăr pur, de trestie. Deși romul, în general, nu are reguli stricte în privința producției, rhum agricole face excepție. Acesta se produce exclusiv în teritoriile franceze, cel mai mult în insula Martinica, fiind guvernat de termenul AOC (appellation d’origine controlle), precum coniacul. Este distilat din suc rezultat în urma presării trestiei de zahăr proaspete, folosind un distilator de tip coloană, specific zonei creole. Trestia poate fi recoltată numai în sezonul uscat iar sucul trebuie extras în maxim trei zile de la recoltare.

Rhum agricole se remarcă prin gustul dulce și ierbos. Puritatea sucului conferă o caracteristică specială acestui stil de rom. Precum majoritatea romurilor, el poate fi amestecat în diverse cocktailuri.

Romul aromat

Romul aromat, foarte popular începând cu sfârșitul secolului 20, se obține prin adăugarea de mirodenii și arome în timpul procesului de distilare. Romul de nucă de cocos și romul condimentat sunt doar două tipuri populare din această categorie. Dar astăzi întâlnim rom cu aromă de mango, căpșună, ba chiar și cu aromă de vodcă.

Mulți producători aduc pe piață romuri aromate folosind atât ingrediente naturale cât și artificiale pentru a obține gustul dorit, având la bază un rom alb. Rareori se folosește o infuzie naturală de fructe sau ierburi.

Citește și: Romul – o scurtă incursiune culturală, în funcție de țara unde se produce