Tipuri de vin și diferența dintre ele – vinurile roșii

Tuturor ne place să bem un vin bun. Cumpărăm vin, dăruim vin, consumăm vin. Și chiar dacă nu suntem prieteni foarte buni cu Bachus, e imposibil să nu facem diferența între un vin bun și unul prost. Dar același lucru se întâmplă și când vine vorba de tipurile de vin? Sau de soiurile de struguri?

Strugurii folosiți în producția de vin nu sunt cei pe care-i cumpărăm din supermarket pentru a-i consuma acasă. Soiurile de struguri pentru vin au pielița mai groasă, sunt mai mici și mai dulci. În lume există peste o mie de soiuri de struguri de vin dar câteva dintre ele sunt extrem de populare. În caz că nu le cunoști și nu știi cum să faci diferența între un cabernet sauvignon și un merlot sau între un pinot gris și un chardonnay, citește micul nostru ghid de mai jos. Apoi degustă-le pe fiecare (cu măsură) și înmagazinează gusturile în memorie pentru a ști să le recunoști de fiecare dată.

Începem cu cele mai cunoscute tipuri de vin roșu, incluzând două soiuri de struguri autohtoni.

Cabernet sauvignon

Este unul dintre cele mai răspândite soiuri de vin, aria maximă de răspândire fiind în jurul orașului Bordeaux, în special în Medoc și Pessac Leognan, dar și în Napa Valley, din California. Unele dintre cele mai scumpe vinuri din lume sunt caberneturi dar la fel de bine găsești multe caberneturi ieftine. În 1990 era al optulea soi de struguri ca răspândire globală iar în 2010 a devenit primul! Pentru a avea o idee despre popularitatea cabernet sauvignonului trebuie să știm că în întreaga lume sunt peste 300.000 hectare plantate. Cabernet sauvignon e un soi atât de popular încât are declarată și o zi internațională, fiind sărbătorit pe 30 august în fiecare an.

Acest soi de struguri a fost creat în secolul 17, prin încrucișarea soiurilor cabernet franc și sauvignon blanc, una dintre caracteristicile principale ale lui fiind grosimea coajei. Cabernet sauvignon e un soi corpolent, cu taninuri puternice și cu gust persistent, marcat de nivelul ridicat de alcool și tanin care acompaniază de regulă aceste vinuri.

Gust: cireșe negre, coacăze negre, mirodenii, cedru. E un vin cu densitate mare, cu gust intens, acid, care-ți lasă gura uscată.

Merge cu: miel, vită, cărnuri afumate, brânzeturi maturate (cheddar-uri) și tari (Pecorino).

În România sunt cca 11.500 ha de podgorii cultivate cu cabernet sauvignon, cele mai bune condiții pentru acest soi fiind în sud, în Oltenia și Muntenia (Dealu Mare, Sâmburești, etc), în Banat (Recaș, Miniș) și în Dobrogea (Murfatlar, Istria, Tulcea).

Pinot Noir

Unul dintre cele mai nobile soiuri de struguri, greu de crescut, foarte rar mixat, foarte delicat. Pinot Noir este, totodată, unul dintre cele mai „romantice” vinuri ale lumii. Niciun alt soi de struguri nu produce o „emoție” viticolă similară cu pinot noir-ul. Unul dintre cele mai bune filme cu teme viticole, Sideways, a fost cumva dedicat acestui soi și pasiunii pe care o stârnește în oameni. Sideways a avut un impact cultural fantastic, contribuind la propagarea renumelui pinot noir-ului, în același timp aducându-i și un deserviciu, în sensul că a fost asociat cu snobii vinului. Lucru complet greșit. Principalul motiv pentru care pinot noir-ul este atât de iubit e faptul că el crește greu, o sticlă cu adevărat bună de pinot noir găsindu-se relativ rar.

Originile pinot noir-ului vin din regiunea franceză Burgundia, acolo unde se și produce și cel mai bun vin de acest tip. Producătorii locali îl numesc „roșu de Burgundia” iar vinurile de aici au arome de fructe roșii de pădure, cireșe negre dulci, ciuperci și o aromă specială care se asociază cu frunzele proaspăt căzute din copaci, toamna.

Gust: foarte fructat (cireșe, merișoare) și chiar floral (trandafiri), deseori cu note de rubarbă, ciupercă sau sfeclă. Nu se recunoaște ușor, e un vin amplu și rotund, cu o culoare rubinie nu foarte intensă și o tărie de 12-13%.

Merge cu: pui, porc, vită, rață, carne afumată, sosuri , brânzeturi soft, brânzeturi gen Gruyere.

În România, pinot noir-ul se cultivă cam în aceleași zone cu carbernet sauvignon-ul dar pe suprafețe mai restrânse. Îl găsim la Dealu Mare, Valea Călugărească, Urlați, Ceptura, Tohani, în Dobrogea, Banat dar și, rar, în Moldova și Transilvania, unde se cultivă mai degrabă pentru producerea de vinuri spumante.

Merlot

În franceză, merlot înseamnă micuța cioară. Soiul a fost produs pentru prima oară la sfârșitul secolului 18, când un producător de vinuri din Bordeaux l-a inclus în cupajul unui vin de-al său. Din acel moment, soiul s-a răspândit și a devenit cunoscut pentru faptul că aducea un plus de delicatețe vinului, atunci când era combinat cu favoritul Franței: cabernet sauvignonul. Cele două soiuri se completau, de fapt, atât de bine, încât de aici s-au născut marile vinuri ale regiunii Bordeaux, cunoscute în întreaga lume.

Merlot-urile sunt vinuri elegante și mature, ușor de băut, care merg bine atât dacă sunt asortate cu mâncare cât și dacă sunt băute de sine stătătoare. Este un soi recomandat celor care sunt „începători” într-ale vinului și care vor să înceapă aventura lui viticolă cu cele roșii.

Gust: cireșe negre, ciocolată și arome ierboase. Textură rotundă, aciditate scăzută.

Merge cu: aproape orice fel de mâncare.

În România, merlot-ul e caracteristic în special zonelor viticole din sud (Dobrogea, sudul Banatului, Oltenia și Moldova), cultivându-se însă la fel de bine și în câteva zone din sudul Moldovei (Vrancea și Galați)

Feteasca neagră

Un soi autohton, practic cel mai cunoscut, mai consumat și mai apreciat vin românesc, care a fost cultivat pe teritoriul țării din vremuri străvechi, existându-se dovezi că dacii înșiși îl consumau. Rezistența la intemperii și la bolile caracteristice viței de vie au dus la longevitatea acestui soi dar și la obținerea unor vinuri de mare calitate. Este originar din regiunea Moldovei dar s-a răspândit rapid în toate zonele viticole, păstrându-și personalitatea.

Are o corpolență medie, taninurile sunt catifelate, textura blândă.

Gust: fructe de pădure (coacăze negre), scorțișoară, lemn dulce, ciocolată neagră, cuișoare. Nuanțe de rubin, tărie de 12-12,5%

Merge cu: carne de vită, miel, vânat, deserturi cu ciocolată.

În România – este un soi autohton, se cultivă în toate regiunile dar în special în sudul Moldovei și în estul Munteniei.

Băbeasca neagră

Un alt soi autohton, care se găsește însă și în afara României, îndeosebi în Republica Moldova, Ucraina și Daghestan dar, relativ recent, se cultiva și în Statele Unite (unde e îmbuteliat drept Sereksiya). Originile lui vin din secolul 14 (se pare că din jurul Galațiului – podgoria Nicorești)  iar în prezent este un soi din ce în ce mai puțin cultivat, deși la începutul anilor 2000 se întâlnea pe suprafețe mari. Băbeasca produce vinuri suple și ușor aromate, deseori neapreciate la adevărata lor valoare. Se găsește rar, fiind considerat un vin de masă, producțiile de calitate fiind aur curat.

Gust: fructe roșii (vișine, prune uscate), arome florale (iris, bujori). Aciditate ridicată, fructozitate mediu-ridicată, corpolență lejeră, cu taninuri catifelate, culoare roșu-rubiniu. Tărie de 10-11%.

Merge cu: paste (lasagna), friptură de miel, cârnați de Pleșcoi, ghiudem, babic, sarmale, tochituri.

În România – soi autohton, se cultivă în special în podgoriile din sudul Moldovei dar și la Dealu Mare, Odobești, Cotești, podgoriile Vrancei.