Top 7 cele mai mari greșeli de marketing din toate timpurile

Academia Barbatilor

Dacă ai o companie, fie și una mică, unul dintre mijloacele prin care să eviți să faci erori în afaceri este să analizezi uriașele greșeli de marketing făcute de companii mari din întreaga lume și să încerci să nu faci așa ceva niciodată. Am selectat în continuare 7 dintre acestea și chiar dacă unele par de-a dreptul amuzante, cu siguranță au costat companiile respective foarte mulți bani.

Coca Cola (1985)

greșeli de marketing

În anul 1985, Coca Cola s-a trezit cu o mare problemă în Statele Unite. Gustul (mai) dulce al concurentului Pepsi cucerise atât de mulți consumatori încât Coca Cola pierduse mari cote de piață în favoarea rivalilor. Până și în testele „oarbe” oamenii preferau Pepsi în defavoarea Coca Cola.

În încercarea de a-și recâștiga gloria pierdută, compania a decis să îndulcească băutura la nivelul celei produse de Pepsi, lansând-o drept New Coke. Socoteala de acasă nu s-a potrivit însă cu cea din târg. Oamenii au fost dezgustați. Răspunsul a fost atât de negativ încât lumea a început să colecționeze vechile sticle de Coca Cola. Apoi le vindeau la prețuri exorbitante.

Principalul motiv pentru care se supăraseră clienții a fost schimbarea. Nimeni nu-și dorea noua Coca Cola. Coca Cola era simbolul stilului de viață american pe care nimeni nu dorea să-l schimbe. Învățămintele legate de acest eșec fac aluzie la faptul că ar trebui de fiecare dată să ne fie clar ceea ce vrea clientul de la produsul nostru, înainte de a investi în ceva nou.

Heinz (2015)

greșeli de marketing

Rezidentul german Daniel Korell a scanat QR code-ul sticlei sale de ketchup Heinz în timp ce lua masa, fără să aibă habar că acel cod expirase. Heinz nu reînnoise URL-ul spre care era trimis consumatorul, iar acesta fusese cumpărat, între timp, de un alt website. Care, pură întâmplare, s-a nimerit să fie un site porno. Korell s-a trezit redirecționat către el.

Lucru care i s-a părut amuzant, motiv pentru care a postat întâmplarea pe pagina de Facebook a celor de la Heinz, cu comentariul că sosul său nu e recomandat minorilor. Heinz i-a cerut scuze lui Korell care, ca fapt divers, a primit un abonament gratuit pe timp de un an din partea site-ului pornografic respectiv.

Heinz ar fi putut să evite această nefericită întâmplare (pentru ei) dacă cei de la marketing ar fi rezervat valabilitatea codului QR pe o perioadă mai lungă. Un lucru care nici măcar n-ar fi costat foarte mult. Problema cu codurile QR e că mintea noastră nu le poate citi, așa că nu știm spre ce adresă web ne direcționează până ce nu le scanăm.

GAP (2010)

greșeli de marketing

În anul 2010, compania americană GAP a încercat să-și schimbe logo-ul. Logo-ul GAP era iconic. Litere serife, lunguiețe, care captau perfect stilul anilor 90 și care ofereau în același timp o senzație de clasicism ce străbătea anii.

Timp de șase zile lungi, în octombrie 2010, GAP a schimbat fontul din logo într-un Helvetica sans-serif, transformând fundalul albastru într-un box mai mic plasat în partea din dreapta-sus. Schimbarea a fost atât de mare și a provocat un șoc atât de puternic în rândurile clienților încât compania a revenit la logo-ul inițial după numai câteva zile. Lucru care, în lumea marketingului, nu se întâmplă aproape niciodată.

În 2016, GAP și-a updatat în cele din urmă logo-ul, dar designul a presupus doar o stilizare a acestuia. Incidentul din 2010 a scos la iveală cât de important este un design bun și cât de bine e să angajezi designeri competenți, care să înțeleagă perfect business-ul respectiv. Învață din greșeala celor de la GAP că dacă brandul nu e stricat nu are niciun sens să încerci să-l „repari”. Din când în când e necesar un rebranding, fiindcă brandul evoluează, dar încearcă să păstrezi aceeași identitate vizuală cu care ți-ai câștigat publicul.

Honda (2001)

greșeli de marketing

În anul 2001, Honda a lansat o mașină care se numea Honda Fit pe piața asiatică și Honda Fitta pe cea europeană. Ce nu au realizat japonezii înainte de lansare este că modelul care purta numele Fitta însemna denumirea vulgară a aparatului genital feminin în limba suedeză. După ce și-au dat seama de greșeală au făcut un rebranding rapid, denumind mașina Honda Jazz.

Lecția predată fără voie de Honda e simplă: studiază piața înainte de a lansa ceva. Dacă brandul tău se vinde doar pe piața locală nu e nevoie de prea multă agitație, dar dacă ai de gând să ieși cu el în lume, lucrurile se schimbă și s-ar putea să te trezești cu surprize neplăcute.

KFC (2009)

greșeli de marketing

Oprah era una dintre cele mai populare emisiuni TV în Statele Unite, iar KFC a văzut o oportunitate de marketing într-o eventuală colaborare cu aceasta. Așa că a lansat o ofertă mai puțin obișnuită: a oferit telespectatorilor emisiunii un cupon gratuit pentru un preparat care includea două bucăți de pui, două garnituri și un biscuit.

Ce aveau de făcut telespectatorii? Să descarce cuponul de pe site-ul oficial al lui Oprah și să meargă într-un restaurant KFC. Cei de la compania Colonelului Sanders nu și-au dat seama, însă, că urmau să se descarce 10,5 milioane de cupoane, fapt ce ar fi dus la mâncare oferită gratis în valoare de 42 milioane de dolari.

Bineînțeles, KFC nu a putut livra ceea ce a promis, de aici rezultând o situație haotică. KFC și-a cerut public scuze lui Oprah și clienților săi, dar imensa greșeală de marketing a rămas: nu se poate să nu calculezi dinainte costurile unei campanii, luând în seamă scenariul cel mai „negru”.

Ford (1957)

greșeli de marketing

Ford a lansat o mașină pentru publicul american pe 5 septembrie 1957. Se presupunea că va fi un mare succes, un automobil care să ofere o experiență premium clasei mijlocii. O mașină stilată și rafinată, nu în ultimul rând, sofisticată.

Compania era încrezătoare în creația ei și investise 250 milioane de dolari în proiect, sumă care în zilele noastre este echivalentul a 2,1 miliarde de dolari. Mașina se numea Edsel și era amestecul perfect de aroganță și ignoranță.

Totul a început când focus grupurile și nesfârșitele sondaje au desemnat ceea ce-și dorea americanul de rând. Dar toate aceste cercetări de piață au fost ignorate, în favoarea unor designuri care se aflau în fazele timpurii ale producției. Ideea de „mulțumire a tuturor oamenilor în același timp” a dus la nu mai puțin de 18 variațiuni ale lui Ford Edsel, toate prezentate în ziua lansării.

Datele colectate au fost de asemenea ignorate atunci când a început vânzarea mașinilor, metodele formulate științific fiind sacrificate în favoarea unor tactici de vânzare foarte vagi. Primele modele prezentate publicului nu erau, de fapt, gata. Aveau scurgeri de ulei, portbagaje care nu se deschideau și o mulțime de butoane care l-ar fi făcut confuz până și pe Einstein.

Compania a încercat cu încăpățânare să vândă modelele Edsel în următorii câțiva ani. Dar nimeni nu dorea această mașină, considerată de-a dreptul oribilă. În final, Ford a pierdut 350 de milioane de pe urma lui Edsel, traduse – dacă socotim inflația – în 2,9 miliarde.

New York Times (2011)

greșeli de marketing

În decembrie 2011, ziarul New York Times a decis să trimită un email oamenilor care se dezabonaseră recent, rugându-i să-și reconsidere poziția și oferindu-le o reducere pentru a-i recâștiga. Părea o idee foarte bună, nu-i așa?

Păcat, însă, că un angajat a trimis din greșeală emailul celor 8 milioane de abonați, în locul celor 300 ce se dezabonaseră și cărora le era, de fapt, destinat. Abonații au considerat emailul drept un spam rezultat în urma unui atac cibernetic, iar unii dintre ei chiar s-au supărat teribil pentru faptul că nu erau tratați cu aceeași reducere, deși erau clienți fideli.

Evident, angajații de la marketing au răspuns imediat cerându-și scuze și spunându-le cititorilor că a fost vorba despre o nefericită eroare umană. O greșeală care se poate întâmpla oricând în momentul în care trimiți emailuri, de aceea verificarea multiplă a listelor și a mesajului în sine este binevenită pentru orice persoană ce trebuie să răspundă de un asemenea job.

Citește și: 7 lecții de viață de la Bill Gates, care să te ajute în afaceri